Învățământ primar

 Despre...

Învățământul primar este prima etapă din învățământul obligatoiu și are ca obiectiv principal crearea de oportunități egale pentru toți copiii, pentru a realiza o dezvoltare cognitivă, emoțională și psihomotorie echilibrată, adaptată nevoilor individuale.
Învăţământul primar cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I - IV, clasa pregătitoare fiind prima clasă din învățământul primar.
Pentru copil, clasa pregătitoare este o perioadă de acomodare cu viața școlii, care să-i permită o bună adaptare la programul, colectivitatea și cerințele specifice acestui mediu diversificat în planul dezvoltării socio-emoționale, intelectuale și fizice. Din punct de vedere socio-emoțional, clasa pregătitoare sprijină copilul să capete încredere în forţele proprii, să-și sporească stima de sine, iniţiativa şi dorinţa de reuşită.
Ca sprijin pentru dezvoltarea intelectuală, copilul este pregătit să poată comunica mai bine, să realizeze un efort intelectual constant, să beneficieze de experiențe numeroase și diverse de învățare.
Pentru dezvoltarea sa psiho-fiziologică, această clasă oferă condițiile unui program adaptat specificului vârstei, într-un mediu stimulativ.
Atât după clasa pregătitoare, cât și după clasa I, nu există noțiunea de repetenție. în această perioadă trebuie identificate măsuri care vizează prevenția, compensarea inechităților manifestate la elevii proveniți din medii defavorizate la debutul școlarității, identificarea timpurie a dificultăților de învățare și intervenția individualizată. Strategia cea mai eficientă o constituie evaluarea continuă și, în funcție de rezultatele înregistrate, intervenția imediată și particularizată pe durata anului școlar, inclusiv prin intermediul Programului Școala după școală.
În clasa pregătitoare sunt înscriși copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului școlar. La solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.

În primul rând, curriculumul pentru învățământul primar este stabilit de Ministerul Educației Naționale.

Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învățământ este de maximum 20 de ore pe săptămâna la învățământul primar.
Conform finalităților generale ale învățământului, curriculumul în vigoare stabilește pentru învățământul primar următoarele finalități:
• Asigurarea primei etape a educației de baza pentru toți copiii;
• Dezvoltarea personalității fiecărui copil, respectând nivelul și ritmul sau propriu;
• Asigurarea dobândirii de către fiecare copil a achizițiilor de baza (cunoștințe, deprinderi și atitudini) care stimulează relația creativa și eficienta cu mediul social și natural și oferă oportunitățile necesare continuării educației.

Obiective educaționale
Pentru învățământul primar și gimnazial, Curriculumul National stabilește următoarele tipuri de obiective educaționale:
Obiective cadru: obiective educaționale care se refera la formarea unor capacitați și atitudini generate de specificul disciplinei și care sunt urmărite de-a lungul mai multor ani de studiu.
Obiective de referința: obiective educaționale care specifica rezultatele așteptate ale învățării la finalul unui an de studiu și urmăresc progresia în formarea de capacitați și achiziția de cunoștințe ale elevului de la un an de studiu la altul. Obiectivele de referința sunt stabilite în cadrul programelor școlare pentru fiecare disciplina și clasa și sunt derivate din obiectivele cadru pentru disciplina și nivelul educațional respectiv.

Curriculum, discipline de studiu, număr de ore
Conform Legii Educației Naționale (Legea 1/2011), Curriculumul național reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învățământ și al programelor școlare din învățământul preuniversitar.
Planurile-cadru de învățământ cuprind disciplinele obligatorii și opționale, precum și numărul minim și maxim de ore aferente acestora.

Planurile - cadru de învățământ sunt elaborate și aprobate conform Metodologiei privind elaborarea și aprobarea curriculum-ului școlar. In acest proces sunt implicați reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale și ai Institutului de științe ale Educației, reprezentanți ai altor instituții și organisme abilitate ale MEN și alți specialiști în domeniul educației/formarii profesionale.

Trunchiul comun se constituie din disciplinele de studiu obligatorii, iar curriculumul la decizia școlii se constituie din disciplinele de studiu opționale.

Programele școlare stabilesc, pentru fiecare disciplina de studiu din planul de învățământ, finalitățile urmărite și evidențiază conținuturile fundamentale de ordin teoretic, experimental și aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea și evaluarea acestora.
Planurile-cadru și programele școlare pentru disciplinele de studiu obligatorii din învățământul preuniversitar sunt elaborate de către instituțiile și organismele abilitate ale Ministerul Educației Naționale și se aproba prin ordin al ministrului Educației.

Curriculumul la decizia școlii și curriculumul în dezvoltare locala (CDL) se constituie atât din pachete disciplinare opționale ofertate la nivel național, regional și local, cat și din pachete disciplinare opționale ofertate la nivelul unității de învățământ, în concordanta cu nevoile și interesele de învățare ale elevilor, cu specificul școlii și cu nevoile comunității locale/partenerilor economici.
Consiliul de administrație al unității de învățământ, în urma consultării elevilor, părinților și pe baza resurselor disponibile, stabilește curriculumul la decizia școlii. Programele școlare pentru disciplinele de studiu opționale se elaborează la nivelul unităților de învățământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinților, precum și a reprezentanților comunității locale. Programele școlare sunt aprobate de consiliul de administrație al unității de învățământ.
În cadrul Curriculumului național, disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în planurile-cadru de la nivelul învățământului obligatoriu; disciplinele opționale au o pondere de 20% în planurile-cadru pentru învățământul obligatoriu.
Pentru fiecare disciplina de studiu, programa școlara acoperă 75% din orele de predare și evaluare, lăsând la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei de studiu respectiv.
În funcție de caracteristicile elevilor și de strategia școlii din care face parte, profesorul decide daca procentul de 25% din timpul alocat disciplinei de studiu este folosit pentru învățare remedială, în cazul copiilor cu probleme speciale, pentru consolidarea cunoștințelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performante superioare, conform unor planuri individuale de învățare elaborate pentru fiecare elev.
Conform Legii Educației Naționale (Legea 1/2011), Art. 68, curriculumul național pentru învățământul primar se axează pe 8 domenii de competente cheie care determina profilul de formare a elevului:
- competente de comunicare în limba romana și în limba materna, în cazul minorităților naționale;
- competente de comunicare în limbi străine;
- competente de baza de matematica, științe și tehnologie;
- competente digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere;
- competente sociale și civice;
- competente antreprenoriale;
- competente de sensibilizare și de expresie culturala;
- competenta de a învață sa înveți.

Educația fizica și sportul în învățământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor de învățământ.

Disciplina Tehnologia informației și comunicării constituie o disciplina opțională pentru elevii din clasele I-IV.
Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmărește dezvoltarea fizica, socioemotionala, cognitiva a limbajului și comunicării, precum și dezvoltarea capacitaților și a atitudinilor în învățare, asigurând totodată punțile către dezvoltarea celor 8 competente-cheie.
Conform Legii Educației Naționale (Legea 1/2011), Art.18, planurile-cadru ale învățământului primar includ religia ca disciplina școlara, parte a trunchiului comun. Elevilor aparținând cultelor recunoscute de stat, indiferent de numărul lor, li se asigura dreptul constituțional de a participa la ora de religie, conform confesiunii proprii. La solicitarea scrisa a părinților sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor, elevul poate sa nu frecventeze orele de religie. în acest caz, situația școlara se încheie fără disciplina Religie. în mod similar se procedează și pentru elevul caroia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condițiile pentru frecventarea orelor la aceasta disciplina. Disciplina Religie poate fi predata numai de personalul didactic calificat conform prevederilor prezentei legi și abilitat în baza protocoalelor încheiate intre Ministerul Educației Naționale și cultele religioase recunoscute oficial de stat.
Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate, în condițiile prezentei legi, de profesorii pentru învățământul primar de la grupa sau clasa respectiva, în cadrul activităților postului, daca fac dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competenta. Orele de limbi străine din învățământul primar pot fi predate și de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma acestora, sau prin plata cu ora, în cazul în care profesorii pentru învățământul primar de la grupa ori clasa respectiva nu fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenta.
Programele școlare pentru învățământul primar stabilesc, pentru fiecare disciplina obligatorie obiectivele educaționale (obiective cadru și obiective de referința) vizate în învățare, conținuturile învățării și standardele curriculare de performanta ale disciplinei la finele ciclului primar. Ele oferă, în același timp, cadrelor didactice, orientări metodologice (sugestii de activități de învățare) pentru proiectarea demersului didactic în scopul atingerii obiectivelor educaționale vizate și, implicit, a standardelor curriculare de performanta.
In cazul disciplinelor pentru care planul-cadru de învățământ prevede plaja orara (număr minim și maxim de ore pe săptămâna), programa școlara a fiecărei discipline delimitează un corp comun de obiective de referința și de conținuturi obligatorii ale învățării (stabilite pentru numărul minim de ore pe săptămâna) pentru toți elevii, precum și obiective de referința și conținuturi suplimentare, marcate prin asterisc (în situația în care se optează pentru extinderi – în numărul maxim de ore pe săptămâna, prevăzut în planul-cadru de învățământ).

Standardele curriculare de performanță sunt criterii de evaluare a calității procesului de învățare. Ele reprezintă enunțuri sintetice în măsura sa indice gradul în care sunt atinse obiectivele fiecărei discipline de către elevi, la finele învățământului primar.
Curriculumul National pentru clasele pregătitoare și I-IV este structurat în următoarele șapte arii curriculare delimitate pe baza unor principii și criterii de tip epistemologic și psiho-pedagogic: (conform Anexei 1 OMEN nr. 3371/12.03.2013)
1. Limba și comunicare: Limba și literatura romana (P, clasele I-IV), Limba moderna (P, clasele I-IV);
Nota : la clasa pregătitoare și clasele I și II disciplina Limba și literatura romana se intitulează Comunicare în limba romana.
2. Matematica și științe ale naturii: Matematica (P, clasele I-IV), științe ale naturii (P, clasele I-IV);
Nota : la clasa pregătitoare și clasele I și II se studiază integrat disciplina Matematica și explorarea mediului.
3. Om și societate: Educație civica (clasele III-IV), Istorie (clasa a IV-a), Geografie (clasa a IV-a), Religie (P, clasele I-IV);
4. Educație fizica, sport și sănătate: Educație fizica (P, clasele I-IV); Joc și mișcare (clasele III - IV) - răspunde și ariei tematice 5 ; Muzica și mișcare (P, clasele I - IV) - răspunde și ariei tematice 5
5. Arte : Joc și mișcare (clasele III - IV) - răspunde și ariei tematice 4, Muzica și mișcare (P, clasele I - IV) - răspunde și ariei tematice 4, Arte vizuale și abilitați practice (P, clasele I - IV) - răspunde și ariei tematice 6
6. Tehnologii: Arte vizuale și abilitați practice (P, clasele I-IV) - răspunde și ariei tematice 5
7. Consiliere și orientare: Dezvoltare personala (P, clasele I-II).
Disciplinele și activitățile opționale se pot organiza în oricare dintre aceste arii curriculare. Conform prevederilor Curriculumului National, limbile moderne fac parte din trunchiul comun. Studiul primei limbi moderne începe în clasa a III-a, iar studiul celei de a doua limbi moderne începe în clasa a V-a.

Metode și materiale didactice
Metodele didactice aplicate în învățământul primar sunt alese astfel încât sa conducă la atingerea finalităților propuse pentru nivelul educațional și sa corespunda particularităților de vârsta și individuale ale elevilor.

Cadrul didactic este în întregime responsabil de alegerea metodelor, luând în considerare structura clasei, materialele didactice existente în scoala și urmând orientările metodologice oferite în Curriculumul National și materialele publicate pentru cadre didactice. Pentru majoritatea disciplinelor, o anumita clasa lucrează cu același cadru didactic de-a lungul întregului învățământ primar; limbile moderne, religia și, în unele cazuri, educația muzicala și educația fizica sunt predate de cadre didactice de specialitate.
In timpul lecțiilor, managementul clasei este în întregime în responsabilitatea cadrului didactic. Cadrele didactice aleg independent organizarea activităților cu toți elevii, pe grupe sau individual - în funcție de obiectivele specifice propuse pentru lecție și de nivelul elevilor.
In ceea ce privește metodele didactice, pot fi luate în considerare următoarele mențiuni cu caracter general:
- Metodele bazate pe comunicare orala utilizate pot fi clasificate în metode bazate pe expunere (povestirea, descrierea, explicația etc.) și metode bazate pe conversație (conversația, conversația euristica, problematizarea etc.).
- Cadrele didactice utilizează de asemenea și metode de învățare și explorare prin descoperire: explorarea directa a obiectelor și fenomenelor (observații sistematice și independente, mici experimente etc.) și explorarea indirecta (demonstrația prin imagini, filme etc.);
- Pentru predarea majorității disciplinelor, cadrele didactice utilizează pe scara larga metode bazate pe acțiunea voluntara a copiilor (exerciții, activități practice etc.) și acțiunea stimulata (jocuri didactice, învățare prin dramatizare etc.);
- Cel puțin pe parcursul primelor doua clase din învățământul primar, în continuarea metodelor utilizate în învățământul preșcolar, jocul este utilizat ca o modalitate importanta de a stimula capacitatea mentala și psihica a elevilor și de a facilita adaptarea acestora la cerințele învățământului formal.
La sfârșitul fiecărei lecții, cadrele didactice stabilesc în mod obișnuit tema de casa pentru ora următoare - vizând atât aprofundarea înțelegerii cunoștințelor asimilate, cat și exersarea competentelor dobândite. Tema de casa este compusa din exerciții, activități etc. alese fie din manualele școlare, fie din alte publicații (culegeri de texte, caietul elevului, culegeri de exerciții și probleme etc.).
În unele cazuri elevii sunt de asemenea solicitați sa efectueze ca tema de casa anumite activități practice - cum ar fi măsurători, observații, mici proiecte practice etc.
La începutul fiecărei lecții, cadrele didactice verifica în mod obișnuit modul în care s-a efectuat tema de casa și, după caz, ajuta elevii sa o finalizeze oferind explicații suplimentare. Ca regula generala, Ministerul Educației Naționale recomanda ca la stabilirea timpului alocat efectuării temelor de casa sa se tina cont de nevoia copiilor de a se juca, de a socializa și de a practica activități sportive și recreative.
Conform Legii Educației Naționale (Legea 1/2011), în unitățile de învățământ de stat sau particulare se utilizează manuale școlare și alte auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educației Naționale. Manualele școlare se elaborează și se evaluează pe baza programelor școlare aprobate de Ministerul Educației Naționale. Ministerul Educației Naționale reglementează elaborarea de manuale școlare alternative.
Cadrele didactice selectează și le recomanda elevilor, în baza libertății inițiativei profesionale, acele manuale școlare din lista celor aprobate de Ministerul Educației Naționale care vor fi utilizate în procesul didactic. Elevii și profesorii din învățământul de stat și din învățământul obligatoriu particular acreditat/autorizat beneficiază de manuale școlare gratuite, atât pentru învățământul în limba romana, cat și pentru cel în limbile minorităților naționale, în condițiile legii.
Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin conținut, sunt în conformitate cu prevederile legale în vigoare și pe care cadrele didactice le pot selecta și utiliza la clasa, în baza libertății inițiativei profesionale, în scopul îmbunătățirii calității procesului educațional.
Materialele didactice utilizate în învățământul primar constau din:
- materiale naturale (plante, insecte, roci etc.),
- obiecte tehnice (instrumente de măsura, aparate casnice etc.),
- materiale intuitive (mulaje, machete etc.),
- materiale figurative (ilustrații, fotografii, atlase, harți, albume etc.)
- materiale tipărite (cărți pentru copii etc.).
Materialele tipărite pot fi achiziționate de unitatea de învățământ sau pot fi recomandate de cadrul didactic și achiziționate de părinții elevilor.

 PLANURI - CADRU DE ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR

Planurile - cadru de învățământ sunt elaborate și aprobate conform Metodologiei privind elaborarea și aprobarea curriculum-ului școlar. În acest proces sunt implicați reprezentanți ai Ministerului Educației Naționale și ai Institutului de științe ale Educației, reprezentanți ai altor instituții și organisme abilitate ale MEN și alți specialiști în domeniul educației/formării profesionale.

OMEN 3.371/2.03.2013 privind aprobarea planurilor - cadru inv. primar și a Metodologiei privind aplicarea planurilor - cadru de învățămant

 

 Anunțurile și comunicatele școlii

text